Arta Ceramica

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape
SET VESELA ECOLOGIC
CERAMICA DE HOREZU
ACCESORII PENTRU CERAMISTI
RETETE CULINARE TRADITIONALE
PODOABE
LEMN
PRODUSE LUCRATE MANUAL DIN INTREAGA LUME
OUA INCONDEIATE
OBIECTE DE CULT
CERAMICA DIVERSA
CADOURI
Produse in cos: 0
Val. produse: 0,00 RON

Vezi continut cos...
Username:
Parola:

Creaza cont...
Vezi toate ofertele speciale...
Arta Ceramica


Ceramica este unul din cele mai vechi mestesuguri,datand inca din epoca neoliticului,adica cu mai bine de 6000 de ani i.Hr. Putem admira in muzeele tarii superbele vase din ceramica din acea epoca,care apoi pe teritoriu Romaniei a dat nastere unei civilizatii deosebite.

Ceramica populara datorita existentei milenare, reprezinta dovada continuitatii si unitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic. In secolele IV si III i.e.n. apare ceramica daco-getilor, ceramica care se poate regasi prin tehnica si decor , in productia unor centre de olari.

Peste aceste tipuri de ceramica s-au suprapus formele ceramicii grecesti si apoi cele romane. Mai tarziu, prin aparitia ceramicii smaltuite, ceramica romaneasca se inscrie in aria ceramicii bizantine de lux.

Cele mai importante centre de olarit din tara sunt la Horezu si Oboga in Oltenia, Arges si Darmanesti in Muntenia, Marginea,Cucuteni.

Ceramica de Horezu are un caracter propriu,unitar, bine definit prin forma, decor ,tehnica si colorit.

Olaritul este o meserie deosebit de grea, necesitand indemanare, putere si cunostinte deosebite. Cea mai mica greseala greseala poate distruge obiectul.

Ceramica este produsa in mai multe etape:

Producerea ceramicii are mai multe etape:

Extragerea pamantului (lutul) din filoane speciale,dopirea lui, framantarea cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-se cu apa. Aceasta pasta se curata de impuritati, prin taiere in felii subtiri cu o sarma sau o lama metalica.

Obiectul se realizeaza prin asezarea bulgarelui de argila moale pe roata olarului.Mesterul o roteste cu piciorul, cu maiinile modeleaza bucata de lut constituind forma dorita vasului.

Roata e formata din doua parti, unu disc mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat de mester, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara.

Modelarea vasului necesita o foarte buna tehnica si o viteza de lucru mare, pentru ca lutul sa nu se usuce.

Dupa ce sunt modelate vasele, se aseaza la uscat cateva zile.

Una din cele mai raspandite tehnici de decorare este cea cu cornul de vita avand in varf o pana de gasca. Cornul este umplut iar culoarea se scurge prin pana de gasca. Avem astfel o penita veritabila. Decorurile fine se obtin folosind gaita un betisor din lemn cu fire de par de porc.

Absolut toate culorile folosite sunt naturale. - Rosul este obtinut dintr-un pamant bogat in oxid de fier (ruseala) Acesta este uscataa,toacat marunt, rasnita si inmuiata in apa. Se obtine astfel un lichid dens care se strecoara printr-o sita. - Negrul se obtine si el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamant dupa ploi. - Verdele se obtine prin arderea in cuptor a cuprului. Zgura se cojeste, se piseaza, se macina si apoi se amesteca cu huma. - Albul se obtine din var amestecat cu piatra alba de munte, arsa si pisata. -Galbenul este obtinut din huma de Medgidia , amestecata cu ruseala.
Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine.

Solutiile plastice adoptate de mesterii din zona Horezu sunt bazate pe repetitie, alternanta si simetrie. In ceea ce priveste gama cromatica centrul Horezu este definit de tricromie: caramiziu, verde si albastru pe fond alb-galbui.

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea sa fie sparte. Multe vase de ceramica se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse din greseala intr-un vas vechi si sa se spurce cu mancare de dulce. Oalele de ceramica se adunau in fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si prepeleacul (par cu cateva ramuri in varful carora erau agatate oalele de ceramica cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au fost spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.

Mestesugul olaritului folosea in primul rand in alimentatie, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de ceramica - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

Vasele smaltuite, bogat ornamentate si frumos colorate se folosesc si in scopuri practice, dar si la decorarea interiorului.

Deosebite sunt obiectele lucrate cu ocazii speciale, cum ar fi marile ulcioarele de nunta intalnite in Oltenia. Acestea folosesc culori vii pe fondul negru al vasului.


Ultimele produse

Poza Nume produs Pret Adauga in cos
Cescuta tuica7 Cescuta tuica7 5,00 RON Adauga in cos Cescuta tuica7
Cescuta tuica6 Cescuta tuica6 5,00 RON Adauga in cos Cescuta tuica6
Cescuta tuica5 Cescuta tuica5 5,00 RON Adauga in cos Cescuta tuica5
SET VESELA ECOLOGIC | CERAMICA DE HOREZU | ACCESORII PENTRU CERAMISTI | RETETE CULINARE TRADITIONALE | PODOABE | LEMN | PRODUSE LUCRATE MANUAL DIN INTREAGA LUME | OUA INCONDEIATE | OBIECTE DE CULT | CERAMICA DIVERSA | CADOURI
Arta Ceramica | Contact
Copyright 2006-2009 Arta Ceramica ,Horezu

Obiceiuri

Galerie de arta

Trufe